Vineri, când am ajuns acasă aveam un singur gând și-anume să trag un pui de somn. Cum nu pot adormi în timp ce fratele meu bombardează tastatura, zic să-mi pun laptopul pe undeva pe aproape, căștile pe urechi și somn ușor Marius. Nici c-ar fi prea greu, muzica mișto de la Radio Lynx e chiar liniștitoare (în general adorm ascultând Metallica). Dar problemă! Simțeam eu că e ceva ce n-am mai făcut de o perioadă cam lungă… Și dăi și chinuie-te să adormi. Pe dreapta nu, stânga nici atât, nu merge domne.

Caz în care mă pun eu frumos la birou și mă apuc de ceva munci voluntare. Când am o revelație. Am realizat după mai bine de 4 ore ce nu făcusem. Am adormit liniștit. Sâmbătă, ora 9 dimineața. Ce ziceam aseară că mi-am amintit? Bun, deci din nou nu mai aveam idee ce trebuie să fac. Mai stau eu ce mai stau, trece timpul, muncă voluntară din nou, un meci de fotbal drăguț și…și un mare lapsus în capul meu.

Duminică, 10 dimineața. Puțină muncă voluntară, muzică a la Radio Lynx, un film, ceva pentru sportlocal.ro și…și zic să mă culc. După o jumătate de oră sar ca ars din pat, direct la birou. Doar doar nu mai uit, încă o dată, că trebuie să scriu pe blog că am uitat să scriu pe blog.